A alerga pare destul de usor. Este foarte simplu: Trebuie doar sa va incaltati cu o pereche de adidasi si sa asezati cate un picior in fata celuilalt. Insa oricine s-a straduit sa alerge un kilometru sau chiar primele cinci minute (da, am fost in situatia aceasta), stie ca nu este asa de simplu. Conceptul de a alerga pentru distractie sau chiar cel de activitate sociala pot parea total gresite. Sa nu mai vorbim de stabilirea unui record personal intr-o cursa, care pare a fi rezervata doar pentru profesionisti.
Daca v-ati gandit sa va alaturati “tribului” transpirat, alimentat de endorfine, dar sunteti intimidat chiar foarte putin de ideea de a alerga 5K, suntem aici pentru a va ajuta. Am rugat o serie de alergatori experimentati sa ne povesteasca despre cele mai mari greseli pe care le-au facut ca incepatori, astfel incat dumneavoastra sa le puteti evita, pe masura ce incepeti sa alergati.
1. PREA MULTA AMBITIE
M-am entuziasmat si m-am inscris intr-o cursa de jumatate de maraton, impreuna cu cativa prieteni mai experimentati, dar nu eram pregatit in mod corespunzator si nici nu ma antrenasem eficient. Am ajuns acasa cu basici la picioare de dimensiunea unor bebelusi. Nu am putut sa ma incalt timp de doua zile!
Vali, alergator recreational
2. ALERGATUL SIMPLU
In timpul primelor doua luni de pregatire pentru maraton, nu am incorporat nicio alta forma de pregatire in afara de alergat. Picioarele ma dureau mereu si am inceput sa urasc alergatul. Mi-am dat seama ca trebuie sa alerg mai putin si sa incorporez si alt tip de antrenament in programul meu.
Ioana, finalista de maraton
3. LIPSA DE MISCARE DE DUPA ANTRENAMENT
Cel mai mare regret pe care il am este ca, dupa primul meu 10K, m-am trantit pe canapea si nu m-am mai miscat de acolo. Aveam picioarele atat de rigide incat abia am putut sa merg primele zile, iar scarile au devenit o unealta de tortura. Am invatat sa-mi stimulez circulatia sangelui prin mers, intinderi blande si exercitii cu rola de spuma in orele de dupa o alergare grea. Acestea mi-au grabit intr-adevar recuperarea!
Vlad, alergator 5k si 10K
4. ALIMENTE NOI INAINTE DE ALERGAT
Am incercat un nou mic dejun in dimineata unei curse lungi. Am uitat sa cumpar banane pentru dejunul meu obisnuit format dintr-un covrig, unt de arahide si banane, asa ca am improvizat. Dupa primele 45 minute, aveam crampe, iar mai tarziu am si vomat.
Cristi, finalist multiplu de maraton
5. LIPSA ZILELOR DE ODIHNA
Antrenamentul continuu, fara pauze, m-a lasat fara puteri timp de luni de zile. Eram epuizat, iar rezervele mele pentru alergat erau zero. De atunci am invatat sa alerg, sa ma odihnesc si sa fiu mai degraba rabdator decat dramatic si drastic.
Dan, finalist de maraton
6. IGNORAREA FORMEI
Nu am facut suficiente exercitii de mentinere in forma si de forta pana in momentul in care m-am trezit cu cateva rani. Acum, fac o multime de exercitii de mentinere in forma si de intarire a coapselor si a feselor, pentru a-mi echilibra tendinta naturala de supra-pronatie.
Bogdan, antrenor personal
7. INCERCAREA DE A STABILI UN RECORD DE FIECARE DATA
Cand am inceput sa alerg, am incercat sa stabilesc un record personal de fiecare data cand ieseam pe usa si sa exersez cu viteza mare pe banda de alergare cat mai des. A mers foarte bine pentru cateva saptamani – pana cand am suferit o fractura de stres.
Ion, alearga de 14 ani
8. CREDINTA CA AVETI ADIDASI NEMURITORI
Cand am inceput sa ma antrenez pentru primul meu maraton, mi-am cumparat o singura pereche de adidasi, gandindu-ma ca acestia se vor deteriora o data cu trecerea timpului, nu cu fiecare kilometru de alergare. La finalul cursei de 21k, picioarele imi erau atat de umflate si ma dureau atat de tare, incat a trebuit sa ma opresc. Am descoperit ca adidasii mei erau „morti” de peste o luna. A trebuit sa fac o alegere: sa continui maratonul cu adidasii morti sau sa-mi cumpar o pereche noua. Am optat pentru adidasi noi, dar data viitoare cand ma voi antrena pentru un maraton, voi avea doua perechi de adidasi, pe care ii voi purta prin rotatie!
Cosmin, finalist de semi-maraton
9. REFUZUL DE A SPUNE STOP
Dupa saptamani in care de-abia puteam sa alerg din cauza unei dureri la glezna, m-am inscris la un maraton. Cand am realizat ca ma impleticeam, parcurgand 6 minute pe km, inca refuzam sa ma opresc. M-am gandit, „Alergatorii nu renunta niciodata; noi mergem inainte! „Ca urmare a acestui fapt, nu am mai putut sa alerg timp de sase luni. Acum stiu ca o singura cursa nu merita luni de frustrare.
Andreea, antrenor personal
10. AMANAREA CONSULTARII UNUI MEDIC
Dintotdeauna am fost atletica si nu am avut niciodata rani grave, dar intr-o zi am simtit o usoara durere la genunchi. Am ignorat-o timp de o luna, pana cand mi-am dat seama ca piciorul drept nu ia in greutate. Am mers in sfarsit la un medic si am aflat ca am o problema cu tendonul iliotibial. Mi-au trebuit patru luni de terapie fizica saptamanala ca sa ma vindec. N-ar fi trebuit sa astept atat de mult pentru a consulta un medic. Mi-am stricat singura placerea de a ma antrena si mi-a luat mult pana sa ma vindec.
Alexandra, alegator recreational
11. URMATI ORBESTE TENDINTELE
Mi-am cumparat papuci minimalisti fara sa stiu macar ce inseamna; Stiam ca oamenilor le plac acesti papuci. Ce s-a intamplat? Ati ghicit: m-am trezit cu rani.
Irina, alegator recreational
12. LIPSA HIDRATARII
M-am decis sa ies la alergat in cea mai caniculara parte a zilei. Mi-am spus ca ar fi racoritor sa transpir putin, dar nu m-am hidratat in mod adecvat. M-am intors simtindu-ma complet daramata, deshidratata si obosita. Daca trebuie sa iesiti la alergat in conditii meteo nefavorabile, purtati imbracaminte potrivita si luati suficienta apa cu dumneavoastra, pentru a va pastra intr-o forma optima.
Sara, alergator recreational
13. ACCEASI INCALTAMINTE PENTRU FIECARE CURSA
Am alergat primul si singurul meu maraton intr-o pereche de incaltaminte foarte bine structurata, supraconstruita si amortizata. Nu aveam idee ce faceam, dar am crezut ca am nevoie de protectie suplimentara pentru genunchi. Privind in urma, imi dau seama de ce m-am simtit atat de lent si apatic!
Alex
14. IDEEA CA ODIHNA ESTE SUFICIENTA
Dupa ce a inceput sa ma doara genunchiul drept in timpul unui semi-maraton, mi-am luat liber cateva saptamani. Cand am inceput din nou antrenamentul pe distanta lunga, m-am confruntat cu aceeasi problema. Mi-am dat seama ca nu pot rezolva problema doar odihnindu-ma. Acum ca am invatat sa fac exercitii de stretching in mod corespunzator, majoritatea problemelor mele cauzate de tendonul iliotibial au inceput sa se estompeze.
Maria
15. LIPSA FAMILIARIZARII CU TRASEUL
M-am pierdut si am luat-o pe trasee gresite de mai multe ori decat imi amintesc, deci daca ceva vi se pare suspect – mai ales pe trasee – intoarceti-va inapoi acolo unde traseul vi se pare cunoscut si incepeti din nou.
Miki
16. TRATATI ALERGATUL CA PE CELELALTE SPORTURI
Cea mai mare greseala a mea a fost ca tratam alergatul ca pe fotbal: daca nu ma simteam epuizat la sfarsitul antrenamentului, simteam ca nu am exersat destul. Depuneam un efort de 80% la fiecare cursa de alergare sau echivalentul a ceea ce numesc acum alergare ritmica. Nu reuseam sa intru sau sa ies din ritm in mod eficient.
Cristi
17. NU VALORIZATI ALERGAREA DE RECUPERARE
Alergarea de recuperare ar trebui efectuata intr-un ritm usor, moderat. Cea mai mare greseala din primii mei ani de alergare a fost ca faceam prea multe antrenamente rapide si lasam ca ca rundele individuale de alergare sa se transforme in mini-curse.
Vlad
18. NU AVETI UN PLAN DE REZERVA
Odata, am alergat pe distanta lunga fara sa am cu mine cardul de metrou sau bani si am ramas blocat in ploaie, fara nicio modalitate sa ajung acasa. A trebuit sa stau si sa astept ca ploaia sa se opreasca destul de mult cat sa pot vedea. Alta data, m-am ratacit si a trebuit sa mai alerg inca 10 km, (!) doar pentru ca mi-am uitat cardul.
Ion
Concluzii:
„Un lucru pare intotdeauna imposibil pana il faci!”
„O runda de alergare iti poate schimba ziua, mai multe runde iti pot schimba viata”